Am găsit 16 definiții pentru cuvantul/cuvintele presa:

PRESÁ, presez, vb. I. Tranz. 1. A exercita o presiune asupra unui material, obiect, pentru a-i reduce volumul, a-i da o anumită formă, a extrage lichidul din el etc. ♦ A apăsa. 2. Fig. A constrânge o persoană să acționeze într-un anumit fel. – Din fr. presser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



PRESÁ vb. I. tr. 1. A apăsa, a comprima, a strânge. 2. (Fig.) A exercita o presiune asupra cuiva, a insista mult. [< fr. presser, it., lat. pressare].
Sursa: Dicționar de neologisme

PRESÁ vb. tr. 1. a apăsa, a comprima. ◊ (despre timp, evenimente etc.) a nu da răgaz; a grăbi. 2. a exercita o presiune asupra cuiva, a insista mult; a constrânge. (< fr. presser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

presa s. f. art. hot. (intl.) denumire generică dată poliției.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

presá (a ~) vb., ind. prez. 3 preseáză
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

presà v. a apăsa sau strânge cu putere (= fr. presser).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PRESÁ, presez, vb. I. Tranz. 1. A exercita o presiune asupra unui material, obiect, pentru a-i reduce volumul, a-i da o anumită formă, a extrage lichidul din el etc. ♦ A apăsa. 2. Fig. A constrânge o persoană să acționeze într-un anumit fel. – Din fr. presser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PRÉSĂ, prese, s. f. I. Dispozitiv, unealtă, mașină cu care se execută operația de presare a unui material, obiect. ♦ Spec. Mașină tipografică simplă care tipărește prin presarea hârtiei pe un zaț acoperit de cerneală. II. Totalitatea publicațiilor cotidiene și periodice (ziare, reviste etc.) folosite ca mijloace de informare, de educare etc. a publicului. ♦ Activitatea sau profesiunea de gazetar, de publicist; gazetărie, publicistică. ♦ (Concr.) Gazetari, ziariști. ♦ Expr. A avea presă bună (sau proastă) = a se bucura de o apreciere bună (sau rea), a avea o reputație bună (sau proastă). – Din fr. presse.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

PRÉSĂ s.f. I. 1. Mașină de prelucrare a materialelor prin presare. ♦ Teasc. 2. Mașină de tipărit cu care se imprimă texte, figuri etc. și care lucrează prin apăsarea hârtiei de imprimat pe un zaț acoperit cu cerneală tipografică. II. Totalitatea ziarelor, a revistelor, a publicațiilor periodice, considerate ca mijloc de informare a publicului. ♦ Profesiunea de gazetar; (concr.) ziariștii. [< fr. presse, it. pressa].
Sursa: Dicționar de neologisme

PRÉSĂ s. f. I. 1. mașină de prelucrare a materialelor prin presare. ◊ teasc. 2. mașină de tipărit cu care se imprimă texte, figuri etc. și care lucrează prin apăsarea hârtiei de imprimat pe un zaț acoperit cu cerneală tipografică. II. totalitatea publicațiilor periodice, precum și a știrilor emise la radio și televiziune. ◊ profesiunea de gazetar; gazetarii, ziariștii. (< fr. presse)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

présă (prése), s. f.1. Tipar, gazetărie. – 2. (Arg.) Poliție. Fr. presse.Der. presa, vb., din fr. presser; presar, s. m. (Arg., polițai).
Sursa: Dicționarul etimologic român

*présă f., pl. e (fr. presse, teasc, d. presser, a presa). Teasc, mașină mișcată cu mîna, pin [!] forța apeĭ (presă idraulică [!]) saŭ a aburuluĭ pentru a îndesa (de ex. fîn), a stoarce saŭ a tipări. Mașină de tipărit. Fig. Ziarele: presa e a patra putere în stat. Ziariștiĭ: toată presa era la solemnitate.
Sursa: Dicționaru limbii românești

présă1 (totalitatea mijloacelor de informare în masă) s. f., g.-d. art. prései
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

présă2 (dispozitiv, mașină) s. f., g.-d. art. prései; pl. prése
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

presă f. 1. mașină ce servă a presa: presă hidraulică; 2. mașină de imprimat: presă tipografică, litografică; 3. tipar în genere, opere tipărite și mai ales ziare: Presa e a patra putere într´un Stat; 4. ziariștii: toată presa era reprezentată (= fr. presse).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PRÉSĂ, (I) prese, s. f. I. Dispozitiv, unealtă, mașină cu care se execută operația de presare a unui material, obiect. ♦ Spec. Mașină tipografică simplă care tipărește prin presarea hârtiei pe un zaț acoperit de cerneală.. II. Totalitatea publicațiilor cotidiene și periodice (ziare, reviste etc.) prin care se realizează informarea publică. ♦ Activitatea sau profesia de gazetar, de publicist; gazetărie, publicistică. ♦ (Concr.) Gazetari, ziariști. ♦ Expl. A avea presă bună (sau proastă) = a se bucura de o apreciere bună (sau rea), a avea o reputație bună (sau proastă). – Din fr. presse.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)