PREMATÚR, -Ă, prematuri, -e, adj., s. m. 1. Care se întâmplă sau apare înainte de vreme ori prea devreme; pretimpuriu. 2. Adj., s. m. (Copil) născut înainte de termen. [Acc. și: premátur] – Din lat. praematurus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PREMATÚR, -Ă adj. Făcut prea devreme; întâmplat înainte de vreme. // s.m. și f. Copil născut prea devreme; imatur. [< lat. praematurus, cf. fr. prémature].
Sursa: Dicționar de neologisme
PREMATÚR, -Ă I. adj. care apare înainte de vreme. II. adj., s. m. (copil) născut înainte de termen. (< lat. praematurus, fr. prémature)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*prematúr, -ă adj. (lat. prae-matúrus. V. matur). Care vine orĭ se face prea devreme: moarte, informațiune, întreprindere prematură. Adv. Prea devreme: a muri prematur.
Sursa: Dicționaru limbii românești
prematúr adj. m., s. m., pl. prematúri; adj. f. prematúră, pl. prematúreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită prematur a. 1. fig. care vine înainte de timp: moarte prematură; 2. anunțat prea din vreme: știre prematură; 3 prea precoce: înțelepciune prematură.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PREMATÚR, -Ă, prematuri, -e, adj., s. m. 1. Care se întâmplă sau apare înainte de vreme ori prea devreme; pretimpuriu. 2. Adj., s. m. (Copil) născut înainte de termen. [Acc. și: premátur] – Din lat. praematurus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
PREMATÚR, -Ă, prematuri, -e, adj., s. m. 1. Care se întâmplă sau apare înainte de vreme ori prea devreme; pretimpuriu. 2. Adj., s. m. (Copil) născut înainte de termen. [Acc. și: premátur] – Din lat. praematurus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PREMATÚR, -Ă adj. Făcut prea devreme; întâmplat înainte de vreme. // s.m. și f. Copil născut prea devreme; imatur. [< lat. praematurus, cf. fr. prémature].
Sursa: Dicționar de neologisme
PREMATÚR, -Ă I. adj. care apare înainte de vreme. II. adj., s. m. (copil) născut înainte de termen. (< lat. praematurus, fr. prémature)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*prematúr, -ă adj. (lat. prae-matúrus. V. matur). Care vine orĭ se face prea devreme: moarte, informațiune, întreprindere prematură. Adv. Prea devreme: a muri prematur.
Sursa: Dicționaru limbii românești
prematúr adj. m., s. m., pl. prematúri; adj. f. prematúră, pl. prematúreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită prematur a. 1. fig. care vine înainte de timp: moarte prematură; 2. anunțat prea din vreme: știre prematură; 3 prea precoce: înțelepciune prematură.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PREMATÚR, -Ă, prematuri, -e, adj., s. m. 1. Care se întâmplă sau apare înainte de vreme ori prea devreme; pretimpuriu. 2. Adj., s. m. (Copil) născut înainte de termen. [Acc. și: premátur] – Din lat. praematurus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)