PREDETERMINÁ, predetérmin, vb. I. Tranz. (Rar; în unele concepții filozofice) A determina dinainte actele de voință ale cuiva; a decide dinainte o acțiune a cuiva. – Din fr. prédéterminer.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
PREDETERMINÁ vb. I. tr. A predestina. [P.i. predetérmin. / < fr. prédéterminer].
Sursa: Dicționar de neologisme
PREDETERMINÁ vb. tr. a predestina. (< fr. prédéterminer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
predeterminá (a ~) vb., ind. prez. 3 predetérminăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PREDETERMINÁ, predetermin, vb. I. Tranz. A determina dinainte actele de voință ale cuiva; a decide dinainte o acțiune a cuiva. – Din fr. prédéterminer.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 