PRECÁR, -Ă, precari, -e, adj. (Livr.) 1. Lipsit de siguranță, de trăinicie, dependent de voința cuiva sau de împrejurări imprevizibile; nesigur, nestabil. ♦ (Rar; despre un edificiu, o clădire) Lipsit de rezistență; șubred. 2. Fig. Lipsit de consistență, de profunzime, de temei, de valoare. – Din fr. précaire, it. precario.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PRECÁR, -Ă adj. Care poate fi revocat, anulat; nesigur, fără bază solidă. ♦ (Rar; despre construcții) Șubred. [Var. precariu, -ie adj. / cf. fr. précaire, lat. precarius].
Sursa: Dicționar de neologisme
PRECÁR, -Ă adj. care depinde de voința cuiva sau de împrejurări neprevăzute; nesigur, instabil. ◊ lipsit de rezistență; șubred, fragil. (< fr. précaire, lat. precarius)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*precár, -ă adj. (lat. precarius, d. prex, precis, rugăcĭune. V. imprecațiune). Obținut pin [!] rugăminte saŭ din mila altuĭa. Fig. Slab, expus izbirilor soarteĭ: sănătate precară. Adv. În mod precar.
Sursa: Dicționaru limbii românești
precár adj. m., pl. precári; f. precáră, pl. precáreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită precar a. care depinde de voința altuia, ce n’are durată sigură: existență precară.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PRECÁR, -Ă, precari, -e, adj. 1. Lipsit de siguranță, de trăinicie, dependent de voința cuiva sau de împrejurări imprevizibile; nesigur, nestabil. + (Rar; despre un edificiu, o clădire) Lipsit de rezistență; șubred. 2. Fig. Lipsit de consistență, de profunzime, de temei, de valoare. – Din fr. précaire, it. precario.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)