Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele prădalnic:

PRĂDÁLNIC, -Ă, prădalnici, -ce, adj. 1. Care are caracter de jaf; care deposedează pentru a se îmbogăți. 2. (Despre animale) Care trăiește din pradă; (despre păsări) răpitor. – Pradă + suf. -alnic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



prădálnic, -ă adj. (d. pradă și suf. -alnic). Prădător, jăfuitor [!]: Tătariĭ prădalnicĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

prădálnic (înv.) adj. m., pl. prădálnici; f. prădálnică, pl. prădálnice
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

prădalnic a. răpitor: corbul negru și prădalnic AL.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PRĂDÁLNIC, -Ă, prădalnici, -ce, adj. (Înv.) 1. Care are caracter de jaf; care deposedează pentru a se îmbogăți. 2. (Despre animale) Care trăiește din pradă; (despre păsări) răpitor. – Pradă + suf. -alnic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)