POSTÚRĂ, posturi, s. f. 1. Situație în care se află cineva la un moment dat. 2. (Rar) Ținută, poziție a corpului. – Din fr. posture.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a POSTÚRĂ s.f. 1. Situația cuiva la un moment dat. 2. Atitudine, stare. [Pl. -ri. / < fr. posture].
Sursa: Dicționar de neologisme
POSTÚRĂ s. f. 1. atitudine, stare; poziție a corpului. 2. situație deosebită a cuiva (sau a ceva) la un moment dat. (< fr. posture, it. postura)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*postúră f., pl. ĭ (fr. posture, d. it. postura, d. postare, a posta). Atitudine, ținută, pozițiune a corpuluĭ: într´o postură ridiculă. Fig. Situațiune: într´o postură neplăcută.
Sursa: Dicționaru limbii românești
postúră s. f., g.-d. art. postúrii; pl. postúriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită postură f. situațiunea corpului, atitudine.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
POSTÚRĂ, posturi, s. f. 1. Situație în care se află cineva la un moment dat. 2. (Rar) Ținută, poziție a corpului. – Din fr. posture.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)