Am găsit 12 definiții pentru cuvantul/cuvintele postavă:

POSTÁVĂ, postăvi, s. f. (Pop.) 1. Albie (care servește la frământatul aluatului, la spălatul rufelor etc.). 2. Ladă în care curge făina la moară în timpul măcinatului. – Din scr. postava.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



postávă (-ve), s. f.1. Albie, covată. – 2. Beci. – Megl. pustav. Sl. podŭstava „depozit” (Cihac, II, 280; Conev 61), cf. bg. postav, sb., cr. postava. Este dubletul lui posteucă, s. f. (proptea care ridică osia carului în timpul ungerii), din sl. podstavka (Tiktin).
Sursa: Dicționarul etimologic român

postávă f., pl. e și ăvĭ (vsl. podŭ-stava, lucru pus dedesupt [!], postava, depozit, țesătură, sîrb. postava, albie, căptușeală, bg. postav, teasc, albie. V. postav). Vest. Albie, covată, copaĭe. Vasu în care cade făina la moară.
Sursa: Dicționaru limbii românești

postávă (albie) (pop.) s. f., g.-d. art. postắvii; pl. postắvi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

postavă n. 1. albie mai mică; 2. lada dela moară în care cade făina: (scumpul) caută să ia din coș grăunțe și din postavă mălaiu PANN. [Serb. POSTAVA, albie].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

POSTÁVĂ, postăvi, s. f. (Pop.) 1. Albie, covată. 2. Ladă în care curge făina în urma măcinatului. – Din sb. postava.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

POSTÁVĂ, postăvi, s. f. (Pop.) 1. Albie (care servește la frământatul aluatului, la spălatul rufelor etc.). 2. Ladă în care curge făina la moară în timpul măcinatului. – Din scr. postava.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

postávă (-ve), s. f.1. Albie, covată. – 2. Beci. – Megl. pustav. Sl. podŭstava „depozit” (Cihac, II, 280; Conev 61), cf. bg. postav, sb., cr. postava. Este dubletul lui posteucă, s. f. (proptea care ridică osia carului în timpul ungerii), din sl. podstavka (Tiktin).
Sursa: Dicționarul etimologic român

postávă f., pl. e și ăvĭ (vsl. podŭ-stava, lucru pus dedesupt [!], postava, depozit, țesătură, sîrb. postava, albie, căptușeală, bg. postav, teasc, albie. V. postav). Vest. Albie, covată, copaĭe. Vasu în care cade făina la moară.
Sursa: Dicționaru limbii românești

postávă (albie) (pop.) s. f., g.-d. art. postắvii; pl. postắvi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

postavă n. 1. albie mai mică; 2. lada dela moară în care cade făina: (scumpul) caută să ia din coș grăunțe și din postavă mălaiu PANN. [Serb. POSTAVA, albie].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

POSTÁVĂ, postăvi, s. f. (Pop.) 1. Albie, covată. 2. Ladă în care curge făina în urma măcinatului. – Din sb. postava.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)