PORCÉSC, -EÁSCĂ, porcești, adj. 1. De porc (1), privitor la porc, al porcului. ◊ Expr. (Fam.) A avea noroc porcesc = a avea noroc mare. 2. (Despre unele specii de fructe, legume etc.) Care este de calitate inferioară. Cartofi porcești. – Porc + suf. -esc.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a 1) porcésc, -eáscă adj. (d. porc). Fam. De porc, al porcilor: neamu porcesc. Fig. Murdar: casă porcească. Obraznic, trivial: vorbă porcească.
Sursa: Dicționaru limbii românești
2) porcésc v. tr. (d. porc). Fam. Murdăresc. Urîțesc. Porcăĭesc. V. refl. Mă port ca porcu, mă murdăresc. Mă obrăznicesc, devin obraznic. Mă porcăĭesc: nu vă maĭ porcițĭ unu pe altu !
Sursa: Dicționaru limbii românești
porcésc adj. m., f. porceáscă; pl. m. și f. porcéștiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită porcesc a. 1. ce ține de porci: albie porcească; 2. fig. murdar, obscen.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PORCÉSC, -EÁSCĂ, porcești, adj. 1. De porc (1), privitor la porc, al porcului. ◊ Expr. (Fam.) A avea noroc porcesc = a avea noroc mare. 2. (Despre unele specii de fructe, legume etc.) Care este de calitate inferioară. Cartofi porcești. – Porc + suf. -esc.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
porcesc - Verb, Conjunctiv, prezent, persoana I, singular - pentru cuvantul porci
porcesc - Verb, Indicativ, prezent, persoana a III-a, plural - pentru cuvantul porci
porcesc - Verb, Indicativ, prezent, persoana I, singular - pentru cuvantul porci