POLIPLOIDÍE s. f. Creștere a numărului de cromozomi în celulele organismelor animale sau vegetale față de numărul de cromozomi caracteristic unei anumite specii, având ca rezultat mărirea taliei sau a unor organe ale individului respectiv. [Pr.: -plo-i-] – Din fr. polyploïdie, germ. Polyploidie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a POLIPLOIDÍE s.f. (Biol.) Creștere a numărului de cromozomi în nucleul celulelor animale sau vegetale. [Pron. -plo-i-, gen. -iei. / < fr. polyploïdie].
Sursa: Dicționar de neologisme
POLIPLOIDÍE s. f. prezența în nucleul celular a mai mult decât două seturi de cromozomi. (< fr. polyploïdie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
POLIPLOIDÍE (‹ fr. {i}) s. f. (GENET.) Fenomen frecvent, mai ales la plante și animalele inferioare, prin care are loc o multiplicare a numărului de seturi de cromozomi (n) (spre deosebire de numărul obișnuit de două seturi, 2n, întâlnit la organismele diploide). Organismele pot fi astfel triploide (3n), tetraploide (4n) etc. Fenomenul de p. este corelat cu o mărire a dimensiunilor celulelor și, în general, a habitusului,organismele respective prezentând adesea gigantism.Sursa: Dicționar enciclopedic poliploidíe (-li-plo-i-) s. f., art. poliploidía, g.-d. poliploidíi, art. poliploidíeiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită POLIPLOIDÍE s. f. Creștere a numărului de cromozomi în celulele organismelor animale sau vegetale față de numărul obișnuit, având ca rezultat mărirea taliei sau a unor organe ale individului respectiv. [Pr.: -plo-i-] – Din fr. polyploïdie, germ. Polyploidie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)