POLEMOLOGÍE s. f. Ramură a știintelor politice care studiază războaiele ca fenomen sociologic. – Din fr. polémologie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a POLEMOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază cauzele războaielor, diferitele forme sub care se manifestă războiul ca fenomen social, funcțiunile și efectele sale, cu scopul de a trage concluzii asupra evitării războaielor. [Ge. -iei. / < fr. polémologie, cf. gr. polemos – război, logos – știință].
Sursa: Dicționar de neologisme
POLEMOLOGÍE s. f. studiu științific al războaielor ca fenomene sociale, al cauzelor, efectelor, forțelor motrice, obiectivelor și funcțiilor lor. (< fr. polémologie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
POLEMOLOGÍE (‹ fr.; {s} gr. polemos „război” + logos „știință”) s. f. Ramură a științei politice având ca obiect studiul războaielor ca fenomen social, al cauzelor, efectelor, obiectivelor și funcțiilor lor, cu scopul înlăturării acestora din viața societății. Conceptul a fost stabilit (1945) de sociologul francez Gaston Bouthoul, fondatorul unui institut francez de specialitate.Sursa: Dicționar enciclopedic POLEMOLOGÍE s. f. Ramură a științelor politice care studiază războaiele ca fenomen sociologic. – Din fr. polémologie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)