POEMÁTIC, -Ă, poematici, -ce, adj. Care ține de poem, cu caracter de poem. [Pr.: po-e-] – Din it. poematico.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
POEMÁTIC, -Ă adj. Care ține de poem, cu caracter de poem. [< poem].
Sursa: Dicționar de neologisme
POEMÁTIC, -Ă adj. cu caracter de poem. (< it. poematico)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
poemátic adj. m., pl. poemátici; f. poemátică, pl. poemáticeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită POEMÁTIC, -Ă, poematici, -ce, adj. Care ține de poem, cu caracter de poem. [Pr.: po-e-] – Din it. poematico.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 