PODGOREÁN, -Ă, podgoreni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Din regiunile viilor, din podgorie. 2. S. m. și f. Persoană care posedă o podgorie sau care se ocupă cu cultivarea și îngrijirea viței de vie; viticultor. – Podgorie + suf. -ean.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a podgoreán m., pl. enĭ (d. podgorie). Proprietar de podgorie, stăpîn de vie.
Sursa: Dicționaru limbii românești
podgoreán adj. m., s. m., pl. podgoréni; adj. f., s. f. podgoreánă, pl. podgoréneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită podgorean m. posesorul unei podgorii.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PODGOREÁN, -Ă, podgoreni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Din regiunile viilor, din podgorie. 2. S. m. și f. Persoană care posedă o podgorie sau care se ocupă cu cultivarea și îngrijirea viței-de-vie; viticultor. – Podgorie + suf. -ean.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)