Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele planșetă:

PLANȘÉTĂ, planșete, s. f. 1. Placă dreptunghiulară făcută din lemn sau din metal și folosită ca suport pentru desen sau pentru diferite lucrări tehnice. 2. (Top.; în sintagma) Planșetă topografică = aparat utilizat pentru trasarea pe un plan, fără calcule prealabile, a unor figuri asemenea celor de pe teren. 3. (Mar.; în sintagma) Planșetă de vânt = instrument folosit la bordul unei nave pentru a determina direcția și viteza vântului. 4. Scândură lată pe care se întind cu vergeaua foile de aluat. – Din fr. planchette.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



PLANȘÉTĂ s.f. Placă de lemn dreptunghiulară (uneori montată pe un suport) pe care se fixează hârtia pentru desen, pentru ridicări tipografice etc. ♦ Scândură lată pe care se întind foile de aluat. [< fr. planchette].
Sursa: Dicționar de neologisme

PLANȘÉTĂ s. f. placă dreptunghiulară din lemn pe care se fixează hârtia pentru desen, pentru ridicări topografice etc. ◊ scândură lată pe care se întind foile de aluat. (< fr. planchette)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

*planșétă f., pl. e (fr. planchette, dim. d. planche, scîndură). Suprafață compusă dintr´una saŭ maĭ multe scîndurĭ netede pe care desemnatoriĭ [!] întind hîrtia pe care desemnează [!].
Sursa: Dicționaru limbii românești

planșétă s. f., g.-d. art. planșétei; pl. planșéte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

planșetă f. instrument de ridicat planul unui teren (= fr. planchette).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PLANȘÉTĂ, planșete, s. f. 1. Placă dreptunghiulară făcută din lemn sau din metal și folosită ca suport pentru desen sau pentru diferite lucrări tehnice. 2. (Top.; în sintagma) Planșetă topografică = aparat folosit pentru trasarea pe un plan, fără calcule prealabile, a unor figuri asemenea celor de pe teren. 3. (Mar.; în sintagma) Planșetă de vânt = instrument folosit la bordul unei nave pentm a determina direcția și viteza vântului. 4. Scândură lată pe care se întind cu vergeaua foile de aluat. – Din fr. planchette.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)