PLACÁT2, -Ă, placați, -te, adj. 1. (Despre elemente de construcție, obiecte etc.) Care are suprafața acoperită cu un strat de alt material (de calitate superioară). 2. (Despre jucătorii de rugbi) Oprit (prin imobilizare cu mâinile) să pătrundă spre poarta adversă. – V. placa.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
PLACÁT1, placate, s. n. (Rar) Anunț, afiș; placardă. [Pl. și: (înv.) placaturi] – Din germ. Plakat.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PLACÁT s.n. (Rar) Anunț, afiș; pancartă. [< Pl. -te, -turi. / < placa].
Sursa: Dicționar de neologisme
PLACÁT, -Ă adj. 1. Acoperit cu un strat de alt material. 2. (Sport; despre un jucător de rugbi) Oprit să pătrundă spre poarta adversă. [< placa].
Sursa: Dicționar de neologisme
PLACÁT s. n. placardă; anunț, afiș. (< germ. Plakat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*placát, -ă adj. V. plachez.
Sursa: Dicționaru limbii românești
placát (înv.) s. n., pl. placáteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
PLACÁT1, placate, s. n. (înv.) Anunț, afiș; placardă. [Pl. și: (înv.) placaturi] – Din germ. Plakat.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) PLACÁT2, -Ă, placați, -te, adj. 1. (Despre elemente de construcție, obiecte etc.) Care are suprafața acoperită cu un strat de alt material (de calitate superioară). 2. (Despre jucătorii de rugbi) Oprit (prin imobilizare cu mâinile) să pătrundă spre poarta adversă. – V. placa.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) PLACÁT2, -Ă, placați, -te, adj. 1. (Despre elemente de construcție, obiecte etc.) Care are suprafața acoperită cu un strat de alt material (de calitate superioară). 2. (Despre jucătorii de rugbi) Oprit (prin imobilizare cu mâinile) să pătrundă spre poarta adversă. – V. placa.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PLACÁT1, placate, s. n. (Rar) Anunț, afiș; placardă. [Pl. și: (înv.) placaturi] – Din germ. Plakat.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PLACÁT s.n. (Rar) Anunț, afiș; pancartă. [< Pl. -te, -turi. / < placa].
Sursa: Dicționar de neologisme
PLACÁT, -Ă adj. 1. Acoperit cu un strat de alt material. 2. (Sport; despre un jucător de rugbi) Oprit să pătrundă spre poarta adversă. [< placa].
Sursa: Dicționar de neologisme
PLACÁT s. n. placardă; anunț, afiș. (< germ. Plakat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*placát, -ă adj. V. plachez.
Sursa: Dicționaru limbii românești
placát (înv.) s. n., pl. placáteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PLACÁT1, placate, s. n. (înv.) Anunț, afiș; placardă. [Pl. și: (înv.) placaturi] – Din germ. Plakat.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) PLACÁT2, -Ă, placați, -te, adj. 1. (Despre elemente de construcție, obiecte etc.) Care are suprafața acoperită cu un strat de alt material (de calitate superioară). 2. (Despre jucătorii de rugbi) Oprit (prin imobilizare cu mâinile) să pătrundă spre poarta adversă. – V. placa.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
placat - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul placa
