PIVNICÉR, pivniceri, s. m. 1. Persoană care are sub supravegherea sa o pivniță de vinuri; chelar. 2. Titlu dat boierului care avea în grijă viile și pivnițele domnești; persoană care purta acest titlu. – Pivniță + suf. -ar.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a pivnicér m. (d. pivniță). Îngrijitoru pivnițeĭ, cheĭar, econom. – Și pimn-. V. becer și chelner.
Sursa: Dicționaru limbii românești
pivnicér s. m., pl. pivnicériSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită pivnicer m. chelar: Mihnea porunci pivnicerilor să iasă OD.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PIVNICÉR, pivniceri, s. m. 1. Persoană care supraveghează o pivniță de vinuri; chelar. 2. (În Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Titlu dat boierului care avea în grijă viile și pivnițele domnești; persoană care purta acest titlu. – Pivniță + suf. -ar.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)