PIURÍE, piurii, s. f. Stare patologică provocată de infecția căilor urinare și caracterizată prin prezența puroiului, a leucocitelor și a germenilor microbieni în urină. [Pr.: pi-u-] – Din fr. pyurie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
PIURÍE s.f. (Med.) Prezența puroiului în urină. [Pron. pi-u-ri-e. / < fr. pyurie, cf. gr. pyon – puroi, ouron – urină].
Sursa: Dicționar de neologisme
PIURÍE s. f. prezența puroiului în urină. (< fr. pyurie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
piuríe (pi-u-) s. f., art. piuría, g.-d. art. piuríei; pl. piuríi, art. piuríileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PIURÍE, piurii, s. f. Stare patologică provocată de infecția căilor urinare și caracterizată prin prezența puroiului, a leucocitelor și a germenilor microbieni în urină. [Pr.: pi-u-] – Din fr. pyurie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 