PIRÓȘCĂ, piroște, s. f. (Reg.) Colțunaș umplut cu carne, cartofi, brânză, marmeladă etc. [Pl. și: piroști] – Din rus. pirožki, ucr. pyrižky.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PIROȘCĂ, piroști, s.f. În bucătăria rusească, pateuri sau plăcințele umplute divers, picante sau dulci, servite la bors, ca antreu cald sau ca desert; fr. pirojki; engl. piroshki; germ. Piroschki.
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ
piróșcă (piróște), s. f. – Un fel de pateu cu carne sau cu brînză. Pol. pirozek, pirozka, rus. pirozok (Cihac, II, 257).Sursa: Dicționarul etimologic român piróșcă f., pl. ște, ștĭ și șce, șcĭ (rus. pirožók, gen. -žká, dim. d. piróg, piroșcă; pol. pirožk, gen. -žka). Prăjitură compusă din carne tocată saŭ brînză învălită [!] într´o foaĭe de cocă (nu de aluat), de ordinar în formă de jumătate de roată saŭ și rătundă [!] (fr, pâté). V. brînzoaĭcă.
Sursa: Dicționaru limbii românești
!piróșcă (reg.) s. f., g.-d. art. piróștii; pl. piróștiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită piroșcă f. plăcintioară în colțuri ce țăranii fac la lăsatul secului de brânză. [Rus. PIROJOKŬ].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PIRÓȘCĂ, piroști, s. f. (Reg.) Colțunaș umplut cu came, cartofi, brânză, manneladă etc. [Pl. și: piroște] – Din rus. pirožki, ucr. pyrižky.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
PIRÓȘCĂ, piroște, s. f. (Reg.) Colțunaș umplut cu carne, cartofi, brânză, marmeladă etc. [Pl. și: piroști] – Din rus. pirožki, ucr. pyrižky.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PIROȘCĂ, piroști, s.f. În bucătăria rusească, pateuri sau plăcințele umplute divers, picante sau dulci, servite la bors, ca antreu cald sau ca desert; fr. pirojki; engl. piroshki; germ. Piroschki.
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ
piróșcă (piróște), s. f. – Un fel de pateu cu carne sau cu brînză. Pol. pirozek, pirozka, rus. pirozok (Cihac, II, 257).Sursa: Dicționarul etimologic român piróșcă f., pl. ște, ștĭ și șce, șcĭ (rus. pirožók, gen. -žká, dim. d. piróg, piroșcă; pol. pirožk, gen. -žka). Prăjitură compusă din carne tocată saŭ brînză învălită [!] într´o foaĭe de cocă (nu de aluat), de ordinar în formă de jumătate de roată saŭ și rătundă [!] (fr, pâté). V. brînzoaĭcă.
Sursa: Dicționaru limbii românești
!piróșcă (reg.) s. f., g.-d. art. piróștii; pl. piróștiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită piroșcă f. plăcintioară în colțuri ce țăranii fac la lăsatul secului de brânză. [Rus. PIROJOKŬ].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PIRÓȘCĂ, piroști, s. f. (Reg.) Colțunaș umplut cu came, cartofi, brânză, manneladă etc. [Pl. și: piroște] – Din rus. pirožki, ucr. pyrižky.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)