PICADÓR, picadori, s. m. Persoană care participă la luptele cu tauri, stând călare în arenă, înarmat cu o lance, și împingând taurul spre toreador sau matador ori intervenind când viața acestora este în primejdie. – Din fr. picador.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PICADÓR s.m. Toreador călare, care, în luptele cu taurii, atacă animalul cu o suliță. [Cf. fr., sp. picador].
Sursa: Dicționar de neologisme
PICADÓR s. m. luptător călare care, într-o coridă, atacă taurul cu o lance. (< fr. picador)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*picadór m. (sp. picador, d. picar, a împunge, pica, suliță, cuvinte care corespund cu fr. piqueur, picher, piquer, a împunge, și pique, suliță, pică). Călăreț care împunge tauru cu sulița la cursele de taurĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
picadór s. m., pl. picadóriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PICADÓR, picadori, s. m. Persoană care participă la luptele cu tauri, stând călare în arenă, înarmat cu o lance, și împingând taurul spre toreador sau matador ori intervenind când viața acestora este în primejdie. – Din fr. picador.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)