Am găsit 13 definiții pentru cuvantul/cuvintele perla:

PERLÁ, perlez, vb. I. Tranz. 1. A împodobi cu perle. 2. (Poligr.) A acoperi suprafața unei tipărituri cu particule globulare de cerneală. – Din fr. perler.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



PERLÁ vb. I. tr. 1. A împodobi cu perle. 2. A supune operației de perlaj sau perlare. [< fr. perler].
Sursa: Dicționar de neologisme

PERLÁ vb. tr. 1. a împodobi cu perle. 2. (poligr.) a acoperi suprafața unei tipărituri cu mici particule de cerneală. 3. a se scurge în formă de picături. (< fr. perler)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

PERLA, numele popolar al stelei Gemma din constelația Coroana Boreală.
Sursa: Dicționar enciclopedic

PERLÁ, perlez, vb. 1. Tranz. 1. A împodobi cu perle. 2. (Poligr.) A acoperi suprafața unei tipărituri cu particule globulare de cerneală. – Din fr. perler.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PÉRLĂ, perle, s. f. 1. Piatră semiprețioasă, aproximativ sferică, de culoare argintie, cu luciu sidefiu, produsă de anumite scoici, de unde este extrasă și folosită ca podoabă; mărgăritar; imitație a acestei pietre, folosita ca obiect de podoabă. ♦ Fig. Persoană cu merite deosebite; lucru de mare valoare ♦ Fig. (Ir.) Eroare grosolană (și ridicolă). 2. Element decorativ de formă sferică, folosit la decorarea unor muluri arhitecturale. – Din fr. perle, it. perla, germ. Perle.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

PÉRLĂ s.f. 1. Piatră prețioasă albă și foarte strălucitoare, produsă de anumite scoici în interiorul cochiliei; mărgăritar. ♦ (Poet.) Dinte foarte alb. 2. Element decorativ de formă sferică folosit la decorarea unor muluri. 3. (Med.) Formație globuloasă. 4. (Fig.) Persoană sau lucru cu calități excepționale. ♦ (Ironic) Greșeală, prostie rară. 5. (Poligr.) Perl. [< fr. perle, it. perla, germ. Perle].
Sursa: Dicționar de neologisme

PÉRLĂ s. f. 1. piatră semiprețioasă, albă și foarte strălucitoare, care se formează între valvele unor scoici; mărgăritar. ◊ mică concrețiune calcaroasă care se formează pe planșeul sau pereții unor peșteri. ◊ (poet.) dinte foarte alb. 2. ornament din muluri sferice. 3. (med.) formație globuloasă. 4. (fig.) persoană, lucru cu calități excepționale. ◊ (ir.) greșeală, prostie rară. 5. (poligr.) perl. (< fr. perle, it. perla, germ. Perle)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

perlă, perle s. f. (peior.) 1. afirmație involuntar comică, ridicolă făcută de elevi sau studenți în timpul unui examen oral sau scris, care trădează ignoranța celui examinat. 2. (prin ext.) afirmație ridicolă făcută de o persoană publică.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

*pérlă f., pl. e (fr. perle, d. it. perla, neap. perna, din lat. perna, o scoĭcă în care se formează perla). Mărgăritar, mărgea produsă de niște scoĭcĭ. Fig. Lucru orĭ persoană excelentă: această poezie e o perlă.
Sursa: Dicționaru limbii românești

pérlă s. f., g.-d. art. pérlei; pl. pérle
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

perlă f. 1. mărgăritar; 2. cele mai mici caractere tipografice.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PÉRLĂ, perle, s. f. 1. Piatră semiprețioasă, aproximativ sferică, de culoare argintie, cu luciu sidefiu, produsă de anumite scoici, de unde este extrasă și folosită ca podoabă; mărgăritar; imitație a acestei pietre, folosită ca obiect de podoabă. ♦ Fig. Persoană cu merite deosebite; lucru de mare valoare. ♦ Fig. (Ir.) Eroare grosolană (și ridicolă); gafă verbală. 2. Element ornamental de formă sferică, folosit la decorarea unor muluri arhitecturale. – Din fr. perle, it. perla, germ. Perle.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)