Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele peripatetic:

PERIPATÉTIC, -Ă, peripatetici, -ce, adj. Care este întemeiat de Aristotel, care urmează doctrina lui Aristotel, care aparține peripatetismului, privitor la peripatetism. ♦ (Substantivat) Peripatetician. – Din fr. péripatétique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

PERIPATÉTIC, -Ă adj. Referitor la peripatetism, care aparține peripatetismului. // s.m. și f. Adept al peripatetismului; peripatetician. [< fr. péripatétique, cf. lat. peripateticus].
Sursa: Dicționar de neologisme


PERIPATÉTIC, -Ă adj. referitor la peripatetism. ◊ (s. m. f.) adept al peripatetismului; peripatetician. (< fr. péripatétique, gr. peripatetikos)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

PERIPATÉTIC, -Ă (‹ fr., lat.; {s} gr. peripatètikos < peripatein „a se plimba”) adj. Care se referă la doctrina lui Aristotel și a școlii lui. ◊ Școala p. = școală filozofică din Grecia antică (se.c 4 î. Hr.sec. 3 d. Hr.), întemeiată de Aristotel și denumită astfel pentru că acesta purta convorbiri cu discipolii plimbându-se. A acordat o mare importanță cercetărilor științifice concrete în domeniul botanicii, matematicii, astronomiei, medicinei etc. Printre reprezentanții săi s-au numărat Theofrast, Eudem și Andronic din Rodos, Straton din Lampsakos, Alexandru din Aphrodisias ș.a. V. Lyceum.
Sursa: Dicționar enciclopedic

*peripatétic, -ă adj. (vgr. peripatetikós, d. perípatos, plimbare, peripatéo, mă plimb, d. peri, în prejur [!], și patéo, calc. V. pat 1). Relativ la filosofia [!] luĭ Aristotele, care-șĭ ținea cursurile plimbîndu-se într´un gimnaziŭ de la Atena dedicat luĭ Apóline și numit liceŭ. Subst. Adept al filosofiiĭ luĭ Aristotele.
Sursa: Dicționaru limbii românești

peripatétic adj. m., s. m., pl. peripatétici; adj. f. peripatétică, pl. peripatétice
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

peripatetic a. care urmează după doctrina lui Aristotele: acest filozof instruia, preumblându-se, în grădina numită Liceu.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PERIPATÉTIC, -Ă, peripatetici, -ce, adj. Care este întemeiat de Aristotel, care urmează doctrina lui Aristotel, care aparține peripatetismului, privitor la peripatetism. ♦ (Substantivat) Peripatetician. – Din fr. péripatétique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)