PERCEPTÓR, perceptori, s. m. (În trecut) Funcționar însărcinat cu încasarea impozitelor și a taxelor oficiale; agent de percepție. [Acc. și: percéptor] – Din lat. perceptor, fr. percepteur.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PERCEPTÓR s.m. (În trecut) Funcționar al fiscului care încasa impozitele. // adj. Care percepe. ◊ Organ perceptor = organ de percepere. [< fr. percepteur].
Sursa: Dicționar de neologisme
PERCEPTÓR s. m. funcționar al fiscului care încasa impozitele. (< fr. percepteur, lat. perceptor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*perceptór m. (lat. percéptor, -óris. V. pre-ceptor). Funcționar care percepe birurile.
Sursa: Dicționaru limbii românești
perceptór (funcționar) s. m., pl. perceptóriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită perceptor m. cel ce strânge impozitele.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PERCEPTÓR, perceptori, s. m. (În trecut) Persoană însărcinată cu strângerea impozitelor și a taxelor oficiale; agent de percepție. [Acc. și: percéptor] – Din lat. perceptor, fr. percepteur.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
PERCEPTÓR, perceptori, s. m. (În trecut) Funcționar însărcinat cu încasarea impozitelor și a taxelor oficiale; agent de percepție. [Acc. și: percéptor] – Din lat. perceptor, fr. percepteur.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PERCEPTÓR s.m. (În trecut) Funcționar al fiscului care încasa impozitele. // adj. Care percepe. ◊ Organ perceptor = organ de percepere. [< fr. percepteur].
Sursa: Dicționar de neologisme
PERCEPTÓR s. m. funcționar al fiscului care încasa impozitele. (< fr. percepteur, lat. perceptor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*perceptór m. (lat. percéptor, -óris. V. pre-ceptor). Funcționar care percepe birurile.
Sursa: Dicționaru limbii românești
perceptór (funcționar) s. m., pl. perceptóriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită perceptor m. cel ce strânge impozitele.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PERCEPTÓR, perceptori, s. m. (În trecut) Persoană însărcinată cu strângerea impozitelor și a taxelor oficiale; agent de percepție. [Acc. și: percéptor] – Din lat. perceptor, fr. percepteur.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)