PEDÍCUL, pedicule, s. n. (Anat.) Parte îngustă sau formație specială (în formă de cordon) care conține artera, vena, nervul etc. unui organ, care servește ca suport sau care leagă un organ, o parte a corpului de restul organismului etc., peduncul (1). – Din fr. pédicule, lat. pediculus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PEDÍCUL s.n. 1. Formație anatomică alungită cu aspect de picior, care leagă două organe, două tumori etc. 2. (Rar) Peduncul (1) [în DN]. [< fr. pédicule, cf. lat. pediculus – picioruș].
Sursa: Dicționar de neologisme
PEDÍCUL s. n. 1. formație anatomică alungită cu aspect de picior, care leagă două organe, tumori etc.; peduncul (2). 2. cel de-al doilea segment al antenei insectelor. (< fr. pédicule, lat. pediculus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
pedícul s. n., pl. pedículeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PEDÍCUL, pedicule, s.n, (Anat.) Formațiune anatomică alungită și strâmtă, care leagă un organ de restul organismului ori două părți ale aceluiași organ; peduncul (2). – Din fr. pédicule, lat. pediculus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)