Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele patronimic:

PATRONÍMIC, patronimice, adj. (În sintagma) Nume patronimic (și substantivat, n.) = a) nume pe care îl poartă (după tată) toți membrii unei familii; nume de familie; b) (la unele popoare) nume dat membrilor unei familii și format de la numele tatălui cu ajutorul unui sufix social. – Din fr. patronymique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

PATRONÍMIC adj. (și s.n.) Nume patronimic = a) (la vechii greci) nume format de la numele tatălui cu ajutorul unui sufix special; b) (la unele popoare) nume de familie. [Cf. fr. patronymique, lat. patronymicus, gr. patronymikos].
Sursa: Dicționar de neologisme


PATRONÍMIC I. adj., s. n. (ant.) (nume) comun tuturor descendenților aceluiași strămoș (ilustru). II. s. n. patronim. (< fr. patronymique, lat. patronymicus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

*patronímic, -ă adj. (vgr. patronymikós, d. patér, patrós, tată, și ónoma, nume). Nume patronimic, care se derivă dintr´un nume propriŭ și care e comun descendenților unuĭ strămoș: „Eraclizĭ” era numele patronimic al descendenților luĭ Ercule. Nume de familie (în opoz. cu prenume, nume de botez).
Sursa: Dicționaru limbii românești

!patronímic1 (sufix ~) (pa-tro-) adj. m.; pl. f. patronímice
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

!patronímic2 (pa-tro-) s. n., pl. patronimice
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

patronimic a. și n. nume de familie, în opozițiune cu prenumele și supra-numele: numele patronimice românești se termină în escu sau eanu, ca Popescu, Nicoleanu.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PATRONÍMIC, patronimice, adj. (În sintagmele) Nume patronimic (și substantivat, n.) = a) nume pe care îl poartă (după tată) toți membrii unei familii; nume de familie; b) (la unele popoare) nume dat membrilor unei familii și format de la numele tatălui cu ajutorul unui sufix special. Sufix patronimic = sufix cu ajutorul căruia se formează numele de familie. – Din fr. patronymique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)