Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele parodia:

PARODIÁ, parodiez, vb. I. Tranz. A imita o operă literară sau maniera de a scrie a cuiva, cu intenții satirice sau pentru a obține efecte comice. ♦ A reproduce într-o manieră grotescă gesturile, mișcările sau acțiunile cuiva. [Pr.: -di-a] – Din fr. parodier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

PARODIÁ vb. I. tr. A face o parodie, a imita ceva cu intenția de a ridiculiza și de a obține efecte comice. [Pron. -di-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. parodier, it. parodiare].
Sursa: Dicționar de neologisme


PARODÍÁ vb. tr. a imita o operă literară sau maniera unui autor. (< fr. parodier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

parodiá (a ~) (-di-a) vb., ind. prez. 3 parodiáză, 1 pl. parodiém (-di-em); conj. prez. 3 să parodiéze; ger. parodiínd (-di-ind)
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

parodià v. 1. a face o parodie; 2. fig. a imita gesturile, apucăturile cuiva.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PARODIÁ, parodiez, vb. I. Tranz. A imita o operă literară sau maniera de a scrie a cuiva, cu intenții satirice sau pentru a obține efecte comice. ♦ A reproduce într-o manieră grotescă gesturile, mișcările sau acțiunile cuiva. [Pr.: -di-a] – Din fr. parodier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

parodia - Substantiv feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul parodie