Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele parietal:

PARIETÁL, -Ă, parietali, -e, adj., s. f. 1. Adj. Care se referă la peretele unei cavități a organismului, care aparține acestui perete. Pleură parietalăOs parietal (și substantivat, n.) = fiecare dintre oasele pereche, simetrice, care formează partea de mijloc a bolții cutiei craniene. 2. Adj. (Rar) Care ține de perete, care se execută pe pereți; mural. 3. S. f. (La pl.) Ordin de plante erbacee și lemnoase cu înveliș floral dublu și cu ovulele dispuse pe pereții ovarului; (și la sg.) plantă din acest ordin. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. pariétal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



PARIETÁL, -Ă adj. (Anat.) Referitor la peretele unei cavități. ♦ Os parietal (și s.n.) = fiecare dintre cele două oase care formează părțile laterale ale cutiei craniene, fiind situate între osul frontal și osul occipital. ♦ Pictură parietală = pictură rupestră. // s.f.pl. Grup de plante dicotiledonate cu ovulele fixate de peretele carpelelor în perechi simetrice. [Pron. -ri-e-. / < fr. pariétal(es), cf. lat. paries – perete].
Sursa: Dicționar de neologisme

PARIETÁL, -Ă I. adj. 1. (anat.) referitor la peretele unei cavități. ♦ os ~ (și s. n. = fiecare dintre cele două oase care formează părțile laterale ale cutiei craniene, între osul frontal și occipital. 2. (bot.; despre plancentație) în care ovulele sunt fixate pe marginea carpelelor. 3. pictură ~ă' = pictură rupestră. II. s. f. pl. ordin de plante dicotiledonate cu ovulele fixate de peretele carpelelor în perechi simetrice. (< fr. pariétal/es/)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

*parietál, -ă adj. (lat. parietalis, d. páries, părete [!]). Relativ la un părete. Anat. Care formează păretele cranĭuluĭ la tîmple: oasele parietale. S. n., pl. e. Parietalu drept.
Sursa: Dicționaru limbii românești

parietál1 (-ri-e-) adj. m., pl. parietáli; f. parietálă, pl. parietále
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

parietál2 (os) s. n., pl. parietále
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

PARIETÁL, -Ă, parietali, -e, adj., s. f. 1. Adj. Care se referă la peretele unei cavități a organismului, care aparține acestui perete. Pleură parietalăOs parietal (și substantivat, n.) = fiecare dintre oasele pereche, simetrice, care formează partea de mijloc a bolții cutiei craniene. 2. Adj. (Rar) Care ține de perete, care se execută pe pereți; mural. 3. S. f. (La pl.) Ordin de plante erbacee și lemnoase cu înveliș floral dublu și cu ovulele dispuse pe pereții ovarului; (și la sg.) plantă din acest ordin. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. pariétal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)