PARHÉLIC, -Ă, parhelici, -ce, adj. Care ține de parhelie, referitor la parhelie. Cerc parhelic. – Din fr. parhélique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
PARHÉLIC, -Ă adj. Care ține de parhelie. [< fr. parhélique].
Sursa: Dicționar de neologisme
parhélic adj. m., pl. parhélici; f. parhélică, pl. parhéliceSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PARHÉLIC, -Ă, parhelici, -ce, adj. Care ține de parhelie, referitor la parhelie. Cerc parhelic. – Din fr. parhélique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 