Am găsit 9 definiții pentru cuvantul/cuvintele paleozoic:

PALEOZÓIC, -Ă, paleozoici, -ce, s. n., adj. 1. S. n. A doua eră geologică, a cărei floră se caracterizează prin prezența talofitelor, prin predominanța criptogamelor vasculare și prin apariția gimnospermelor și în a cărei faună se întâlnesc toate grupele de nevertebrate și primele vertebrate. 2. Adj. Care aparține paleozoicului (1), privitor la paleozoic. [Pr.: -le-o-zo-ic] – Din fr. paléozoïque.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

PALEOZÓIC s.n. A doua eră geologică dintre precambrian și mezozoic, în care s-au format munții, au apărut ultimele tipuri de nevertebrate, unii pești vertebrați și reptilele primitive și s-a dezvoltat flora continentală până la conifiere; era primară. // adj. Care aparține acestei ere. [Pron. -zo-ic. / < fr. paléozoïque, cf. gr. palaios – vechi, zoe – viață].
Sursa: Dicționar de neologisme


PALEOZÓIC, -Ă adj., s. n. (din) a doua eră geologică, dintre precambrian și mezozoic; era primară. (< fr. paléozoïque)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

*paleozóic, -ă adj. (vgr. palaĭós, vechĭ, și zóon, vietate). Geol. Relativ la rasele animale fósile. Perioada paleozoică, în timpu căreĭa s´aŭ depus vechile terenurĭ sedimentare care conțin fósile.
Sursa: Dicționaru limbii românești

PALEOZOIC, a doua eră geologică, care a durat între Precambrian și Mezozoic (intervalul dintre 590 și 248 mil. ani). Cuprinde Cambrianul, Ordovicianul, Silurianul, Devonianul, Carboniferul și Permianul. Se caracterizează, în privința florei, prin prezența talofitelor predominarea criptogamelor vasculare și apariția gimnospermelor, iar în faună prin prezența tuturor grupelor de nevertebrate și a primelor vertebrate. În P. s-au desfășurat două mari cicluri geotectonice: Caledonian și Hercinic. În P. inferior au existat blocuri continentale izolate (baltic, canadian, siberian, sinic, gondwanian), care în urma mișcărilor tectonice hercinice (p. superior) au format continentul unitar Pangea.
Sursa: Dicționar enciclopedic

paleozóic1 (-le-o-zo-ic) adj. m., pl. paleozóici; f. paleozóică, pl. paleozóice
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

paleozóic2 (-le-o-zo-ic) s. n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

paleozoic a. Geol. ce se rapoartă la cele mai vechi straturi conținând fosile.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PALEOZÓIC, -Ă, paleozoici, -ce, s. n., adj. 1. S. n. A doua eră geologică, a cărei floră se caracterizează prin prezența talofitelor, prin predominarea criptogamelor vasculare și prin apariția gimnospermelor și în a cărei faună se întâlnesc toate grupele de nevertebrate și primele vertebrate. 2. Adj. Care aparține paleozoicului (1), privitor la paleozoic. [Pr.: -le-o-zo-ic] – Din fr. paleozoïque.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)