painjiníș n., pl. urĭ. Pînze de painjin: pin [!] colțurile șopronuluĭ era painjiniș.
Sursa: Dicționaru limbii românești
PĂINJINÍȘ s. n. v. păienjeniș.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
păinjiniș n. Mold. pânză de păiajen: în odaie prin unghere s’a țesut păinjiniș EM.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a