PĂHĂRÉL, păhărele, s. n. Diminutiv al lui pahar; păhăraș, păhăruș, păhăruț. – Pahar + suf. -el.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
păhărél n., pl. e. Păhăruț, pahar mic.
Sursa: Dicționaru limbii românești
păhărél s. n., pl. păhăréleSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PĂHĂRÉL, păhărele, s. n. Diminutiv al lui pahar; păhăraș, păhăruș, păhăruț. – Pahar + suf. -el.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)