Am găsit 9 definiții pentru cuvantul/cuvintele pândă:

PÁNDA s. m. invar. Mamifer carnivor asemănător cu un ursuleț, care are blana albă cu pete negre și trăiește în Himalaia (Ailurus fulgens). – Din engl., fr. panda.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



PÁNDA s.m. (Zool.) Mamifer carnivor asemănător cu ursul, care trăiește în Himalaia. [< fr. panda < cuv. tibeto-chinez].
Sursa: Dicționar de neologisme

PÁNDA s. m. mamifer rar, asemănător cu ursul alb, cu pete negre pe urechi și în jurul ochilor, care trăiește în pădurile din Himalaia și în munții din China, hrănindu-se cu muguri de bambus. (< engl., fr. panda)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

PÁNDA (‹ engl., fr.; cuv. nepalez) s. m. invar. Numele a două specii de mamifere asiatice. ◊ P. mic, numit și p. roșu (Ailurus fulgens), de c. 50 cm lungime, cu o greutate de 3-4 kg; are blana roșcată-cafenie și coada stufoasă, cu inele late de culoare în alternanță cu inele subțiri de culoare mai deschisă; se hrănește cu bambus, fructe și insecte. TrăiEște în provinciile chineze Yunnan și Sichuan, în Bhutan, Nepal și pen. Indochina (Uniunea Myanmar). ◊ P. mare (Ailuropus melanoleucus), supranumit și ursulețul p., de c. 1,5 m lungime, greutate până la 100 kg, cu corpul și capul albe, cu pete mari, negre în jurul ochilor și pe umeri, membrele și urechile negre. Trăiește în pădurile de bambus din centrul Chinei, la alt. de 1.200-3.500 m, hrănindu-se preponderent cu lăstari de bambus. Numărul lor a scăzut foarte mult, în special din cauza restrângerii habitatelor favorabile (în prezent mai există c. 1.000 de p. mare), fiind animale protejate. Se fac eforturi pentru reproducerea lor în captivitate și pentru redresarea efectivelor în mediul lor natural. Silueta stilizată a marelui p. a fost adoptată ca simbol de Fondul Mondial pentru Natură (W.W.F.).
Sursa: Dicționar enciclopedic

*pánda s. m., pl. pánda
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

PẤNDĂ, pânde, s. f. Faptul de a pândi. ♦ Loc ascuns de unde se poate pândi. – V. pândi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

pấndă s. f., g.-d. art. pấndei; pl. pấnde
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

pândă f. ascundere spre a surprinde. [Abstras din pândi].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PẤNDĂ, pânde, s. f. Faptul de a pândi. ♦ Loc ascuns de unde se poate pândi. – V. pândi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)