ÓRTIC, ortice, adj. (În sintagma) Triunghi ortic = triunghi ale cărui vârfuri sunt punctele de intersecție ale înălțimilor cu laturile opuse vârfurilor triunghiului din care sunt coborâte. – Din fr. orthique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ÓRTIC, -Ă adj. (Mat.) Triunghi ortic = triunghi ale cărui vârfuri sunt punctele de intersecție ale înălțimilor cu laturile opuse vârfurilor triunghiului din care sunt coborâte. [< fr. orthique].
Sursa: Dicționar de neologisme
ÓRTIC adj. (mat.) triunghi ~ = triunghi ale cărui vârfuri sunt punctele de intersecție ale înălțimilor cu laturile opuse vârfurilor triunghiului din care sunt coborâte. (< fr. orthique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
!órtic (triunghi ~) adj. m.; pl. f. órticeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită