ORPIMÉNT s. n. Pigment natural de arsen, de culoare galben-strălucitor, folosit ca vopsea în pictură. – Din fr. orpiment.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ORPIMÉNT s.m. Sulfură naturală de arsen, de culoare galbenă, folosită în pictură; auripigment. [< fr. orpiment].
Sursa: Dicționar de neologisme
ORPIMÉNT s. n. sulfură naturală de arsen, galbenă, folosită în pictură; auripigment. (< fr. orpiment)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*orpimént, V. auripigment.
Sursa: Dicționaru limbii românești
orpimént s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ORPIMÉNT s. n. Pigment natural de arsen, de culoare galben-strălucitor, folosit ca vopsea în pictură. – Din fr. orpiment.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ORPIMÉNT s.m. Sulfură naturală de arsen, de culoare galbenă, folosită în pictură; auripigment. [< fr. orpiment].
Sursa: Dicționar de neologisme
ORPIMÉNT s. n. sulfură naturală de arsen, galbenă, folosită în pictură; auripigment. (< fr. orpiment)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*orpimént, V. auripigment.
Sursa: Dicționaru limbii românești
orpimént s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ORPIMÉNT s. n. Pigment natural de arsen, de culoare galben-strălucitor, folosit ca vopsea în pictură. – Din fr. orpiment.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ORPIMÉNT s.m. Sulfură naturală de arsen, de culoare galbenă, folosită în pictură; auripigment. [< fr. orpiment].
Sursa: Dicționar de neologisme
ORPIMÉNT s. n. sulfură naturală de arsen, galbenă, folosită în pictură; auripigment. (< fr. orpiment)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*orpimént, V. auripigment.
Sursa: Dicționaru limbii românești
orpimént s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită