ORNAMENTAȚIÚNE s.f. v. ornamentație.
Sursa: Dicționar de neologisme
*ornamentațiúne f. (fr. ornement action). Arta de a dispune ornamentale: ornamentațiunea ordinuluĭ doric e severă. – Și -áție și -áre.
Sursa: Dicționaru limbii românești
ornamentați(un)e f. mod de a dispune ornamentele.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a