ORIENTATÓR, -OÁRE, orientatori, -oare, adj. (Rar) Care indică direcția, care orientează. [Pr.: -ri-en-] – Orienta + suf. -tor.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
ORIENTATÓR, -OÁRE adj. Care indică direcția, care orientează. [Pron. -ri-en-. / cf. it. orientatore].
Sursa: Dicționar de neologisme
ORIENTATÓR, -OÁRE adj. care indică direcția. (< orienta + -tor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
orientatór (rar) (-ri-en-) adj. m., pl. orientatóri; f. sg. și pl. orientatoáreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită 