Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele orhidee:

ORHIDÉE, orhidee, s. f. (La pl.) Nume dat unei familii de plante erbacee monocotiledonate, cu tulpină simplă, frunze alterne întregi, cu flori mari, colorate, cu trei petale, dintre care una se termină de obicei în formă de pinten răsucit (Orchidaceae); (și de la sg.) plantă care face parte din această familie. [Pr.: -de-e] – Din germ. Orchidee, fr. orchidées.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



ORHIDÉE s.f.pl. Familie de plante erbacee răspândite mai ales în pădurile tropicale ale Americii, cu flori mari, frumos colorate, care au trei petale, dintre care una în formă de pinten întors; orhidacee; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -de-e, sg. invar., var. orchidee s.f.pl. / cf. fr. orchidées, it. orchidea].
Sursa: Dicționar de neologisme

ORHIDÉE s. f. pl. familie de plante monocotiledonate erbacee tropicale cu flori mari, frumos colorate, care au trei petale, dintre care una în formă de pinten întors. (< fr. orchidées, germ. Orchidee)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

ORHIDÉE sau ORHIDACÉE (‹ it., germ., fr. {i}; {s} gr. orkhidion „”testicul mic„) s. f. pl. Familie de plante erbacee, terestre sau epifite, cu rizomi sau rădăcini tuberizate, micotrofe, unele saprofite (Orchidaceae). Florile sunt mari, ciclice, zigomorfe, cu un pinten, cu sepale și petale variat colorate, prezentând o organizare morfologică și ecologică unică (androceul și gineceul sunt sudate între ele, iar grăuncioarele de polen reunite în granule numite polinii). Cuprinde c. 20.000 de specii răspândite mai ales în zonele tropicale; unele sunt cultivate în sere ca plante ornamentale. În România cresc 57 de specii spontane, dintre care papucul-doamnei (Cypripedium calceolus) și sângele voinicului (Nigritella rubra, N. Nigra) sunt specii ocrotite.
Sursa: Dicționar enciclopedic

orhidée s. f., art. orhidéea, g.-d. art. orhidéei; pl. orhidée
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită