OPULÉNT, -Ă, opulenți, -te, adj. (Livr.) Bogat, îmbelșugat, abundent; voluminos, masiv. – Din fr. opulent, lat. opulentus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a OPULÉNT, -Ă adj. (Liv.) Îmbelșugat, bogat, abundent. [< fr. opulent, lat. opulentus].
Sursa: Dicționar de neologisme
OPULÉNT, -Ă adj. îmbelșugat, bogat, abundent. (< fr. opulent, lat. opulentus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*opulént, -ă adj. (lat. opulentus, d. ops, pl. opes, avere, bogăție, de unde vine *co-opia, copia, abundanță [!], și copiosus, copios). Bogat, sumptuos, magnific: palat opulent. Adv. Cu opulență.
Sursa: Dicționaru limbii românești
opulént adj. m., pl. opulénți; f. opuléntă, pl. opulénteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită opulent a. foarte avut sau puternic.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a