Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele ontic:

ÓNTIC, -Ă, ontici, -ce, adj. (Livr.) Care ține de domeniul existenței; ontologic. – Din fr. ontique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



ÓNTIC, -Ă adj. Referitor la existență, la realitatea obiectivă; existent independent de om. [< fr. ontique, cf. gr. on – ființă].
Sursa: Dicționar de neologisme

ÓNTIC, -Ă adj. (fil.) referitor la existență, la realitatea obiectivă. (< fr. ontique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

ÓNTIC, -Ă (‹ fr. {i}; {s} gr. on, ontos „ființă, existență”) adj. (FILOZ.) 1. Care ține de domeniul concretului, al ființării (în sens mai puțin riguros); ontologic (2). 2. (La Heidegger, în opoziție cu ontologic) Care se referă la „existențe” (la lucrurile existente, concrete), nu la „existența ca atare” sau „la sensul existenței”.
Sursa: Dicționar enciclopedic

óntic adj. m., pl. óntici; f. óntică, pl. óntice
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită