ONDULÉU, onduleuri, s. n. (Fam.) Ondulație a părului. – Din fr. ondulé.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ONDULÉU s.n. Ondulație (2). [Pron. -leu. / cf. fr. ondulé].
Sursa: Dicționar de neologisme
ONDULÉU s. n. ondulație a părului. (< fr. ondulé)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
onduléu s. n., art. onduléul; pl. onduléuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită