Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele omologa:

OMOLOGÁ, omologhez, vb. I. Tranz. A confirma, în baza autorității conferite de lege, valoarea sau autenticitatea unui act scris. ♦ A recunoaște oficial o performanță, un rezultat sportiv (după o verificare prealabilă). ♦ A accepta un tip de produs și a aproba fabricarea lui (în serie). – Din fr. homologuer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



OMOLOGÁ vb. I. tr. A aproba, a sancționa anumite acte pentru a le da valoare juridică. ♦ (Sport) A recunoaște oficial o performanță, în urma verificării. ♦ A confirma oficial calitățile unui produs, aprobând folosirea lui în anumite scopuri. [P.i. 3,6 -ghează. / < fr. homologuer].
Sursa: Dicționar de neologisme

OMOLOGÁ vb. tr. 1. a confirma valoarea sau autenticitatea unui înscris. 2. a recunoaște oficial o performanță (sportivă). 3. a confirma oficial calitățile unui produs. (< fr. homologuer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

omologá (a ~) vb., ind. prez. 3 omologheáză
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

omologà v. a confirma prin autoritatea justiției un act făcut între particulari.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Forme flexionare:

omologa - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul omolog

omologă - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul omolog