OGRÁDĂ, ogrăzi, s. f. 1. Curte, bătătură. 2. (Reg.) Grădină cu pomi fructiferi; livadă. 3. Gospodărie (alcătuită din casă și acareturi) a unui boier; curte boierească. ♦ Totalitatea persoanelor care se află în serviciul unei curți boierești. – Din sl. ograda.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ográdă (ogrắzi), s. f. – Curte, împrejmuire. Sl. (bg.) ograda (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Conev 79), cf. gard.Sursa: Dicționarul etimologic român
ogradă, ogrăzi s. f. (iron.) balcon al unui apartament de bloc.Sursa: Dicționar de argou al limbii române ográdă f., pl. ăzĭ (vsl. o-grada, o-gradŭ, îngrăditură, o-graditi, a îngrădi; bg. sîrb. ograda; ung. garád, V. gard). Curte, îngrăditură (Mold.): o casă în fundu ogrăziĭ. Arman, îngrăditura unde treĭeră mașina. Munt. Livadă: ogradă de prunĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
ográdă, ogrăzi, s.f. – Grădina și livada din spatele casei: „Ardă-ți casa și șura / Să rămâi cu ograda” (Memoria 2001: 12). – Din sl. ograda.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș
ográdă (reg.) (o-gra-) s. f., g.-d. art. ogrắzii; pl. ogrắziSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ogradă f. 1. îngrădire, coprins: ogradă încinsă cu ziduri OD.; 2. Mold. Tr. curte: toate păsările din ograda boierească CR. [Slav. OGRADA].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a