Cautam colaborator matematica

Am găsit 17 definiții pentru cuvantul/cuvintele oftica:

OFTICÁ, oftíc, vb. I. 1. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de tuberculoză pulmonară. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) chinui, a(-și) învenina viața, a (se) supăra, a (se) amărî tare. – Din oftică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

OFTICÁ, oftíc, vb. I. 1. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de tuberculoză. 2. Tranz. Fig. A învenina viața cuiva, a face cuiva zile amare. [Prez. ind. și: (înv.) oftichez.Var.: ofticí, oftigí vb. IV] – Din oftică.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne


ofticá (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 3 oftícă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ofticà v. 1. a face ofticos; 2. a căpăta oftica; 3. fig. a amărî foarte.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

OFTICÁ, oftíc, vb. I. 1. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de tuberculoză pulmonară. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) chinui, a(-și) învenina viața, a (se) supăra, a (se) amărî tare. – Din oftică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

OFTICÁ, oftíc, vb. I. 1. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de tuberculoză pulmonară. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) chinui, a(-și) învenina viața, a (se) supăra, a (se) amărî tare. – Din oftică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

OFTICÁ, oftíc, vb. I. 1. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de tuberculoză. 2. Tranz. Fig. A învenina viața cuiva, a face cuiva zile amare. [Prez. ind. și: (înv.) oftichez.Var.: ofticí, oftigí vb. IV] – Din oftică.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

ofticá (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 3 oftícă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ofticà v. 1. a face ofticos; 2. a căpăta oftica; 3. fig. a amărî foarte.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

OFTICÁ, oftíc, vb. I. 1. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de tuberculoză pulmonară. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) chinui, a(-și) învenina viața, a (se) supăra, a (se) amărî tare. – Din oftică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ÓFTICĂ, oftici, s. f. (Pop.) Tuberculoză pulmonară; ftizie. ◊ Expr. (Fam.) A avea oftică (pe cineva) = a-i fi necaz (pe cineva), a nu-l putea suferi. A-i face (cuiva) oftică = a-i face (cuiva) în necaz, a supăra (pe cineva). [Var.: óftigă s. f.] – Din ngr. óhtikas.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

óftică (óftici), s. f. – Ftizie, tuberculoză. – Mr., megl. oftică. Ngr. ὄϰτιϰας, cf. alb. ohtikë, bg. ohtika (Philippide, Principii, 107; Tiktin). Schimbul hf pare ngr., cf. φτιϰιόν. – Der. oftica (var. oftici, oftigi), vb. (a contracta tuberculoză; a-și pierde sănătatea; a (se) otrăvi, a (se) supăra); ofticos (var. Mold. oftigos) adj. (ftizic).
Sursa: Dicționarul etimologic român

oftică, oftici s. f. 1. supărare, necaz, enervare 2. invidie
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

óftică (vest) și óftigă (est) f., pl. ĭ (din maĭ vechiu oht-, d. ngr. óhtikas și óhtigas, vgr. ektikós, oftigos, [d. éxis, starea sănătățiĭ, ého, am, ca fr. malade, d. lat. male habitus, care se are răŭ = bolnav]; bg. óhtika, óftika. V. mitoc). Ftizie, tuberculoză pulmonară, atac. – În Olt. ósfică.
Sursa: Dicționaru limbii românești

óftică (pop., fam.) s. f., g.-d. art. ófticii; pl. óftici
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

oftică f. numele popular al ftiziei. [Gr. mod. OHTIKAS = gr. clas. HEKTIKÈ].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ÓFTICĂ, oftici, s. f. (Pop.) Tuberculoză pulmonară; ftizie. ◊ Expr. (Fam.) A avea oftică (pe cineva) = a-i fi necaz (pe cineva), a nu-l putea suferi. A-i face (cuiva) oftică = a-i face (cuiva) în necaz, a supăra (pe cineva). [Var.: óftigă s. f.] – Din ngr. óhtikas.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

oftică - Verb, Indicativ, prezent, persoana a III-a, plural - pentru cuvantul oftici

oftică - Verb, Indicativ, prezent, persoana a III-a, singular - pentru cuvantul oftici

oftică - Verb, Imperativ, persoana a II-a, singular - pentru cuvantul oftici