NUIELÚȘĂ, nuielușe, s. f. Diminutiv al lui nuia; nuieluță. [Pr.: nu-ie-] – Nuia + suf. -ușă.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
nuĭelúșă f., pl. e. Nuĭa mică, jordiță. V. baghetă.
Sursa: Dicționaru limbii românești
nuielúșă s. f., art. nuielúșa, g.-d. art. nuielúșei; pl. nuielúșeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită NUIELÚȘĂ, nuielușe, s. f. Diminutiv al lui nuia; nuieluță. [Pr.: nu-ie-] – Nuia + suf. -ușă.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 