NISIPÍȘ, nisipișuri, s. n. Loc acoperit cu nisip (1); (colectiv) cantitate mare de nisip îngrămădit într-un loc. [Var.: (reg.) năsipíș s. n.] – Nisip + suf. -iș.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
nisipíș n., pl. urĭ. Loc nisipos.
Sursa: Dicționaru limbii românești
nisipíș (rar) s. n., pl. nisipíșuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită nisipiș n. loc nisipos: deșertul nisipișul și-l adapă EM.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
NISIPÍȘ, nisipișuri, s. n. (Rar) Loc acoperit cu nisip (1); (colectiv) cantitate mare de nisip îngrămădit într-un loc. [Var.: (reg.) năsipíș s. n.] – Nisip + suf. -iș.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 