Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele neutral:

NEUTRÁL, -Ă, neutrali, -e, adj. 1. (Rar) Neutru (1). 2. (Despre sensul cuvintelor) Care este indiferent față de genul (feminin sau masculin) indicat de forma cuvântului; care se poate referi la obiecte de orice gen. 3. (Chim.; rar) Neutru (4). [Pr.: ne-u-] – Din lat. neutralis, it. neutrale.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



NEUTRÁL, -Ă adj. (Rar) Neutru. [Cf. fr. neutral, engl. neutral].
Sursa: Dicționar de neologisme

NEUTRÁL, -Ă adj. neutru. (< lat. neutralis, it. neutrale, fr. neutral)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

* neutrál, -ă adj. (lat. neutralis). Neutru, care nu se amestecă pintre alțiĭ care-s rivalĭ: a rămînea neutral, Elveția e un stat neutral. Subst. Supus unuĭ stat neutral. Adv. Din punct de vedere neutral: a vorbi neutral.
Sursa: Dicționaru limbii românești

!neutrál (ne-u-tral) adj. m., pl. neutráli; f. neutrálă, pl. neutrále
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

neutral care se ține de o parte în timp de răsboiu.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

NEUTRÁL, -Ă, neutrali, -e, adj. 1. (Rar) Neutra (1). 2. (Despre sensul cuvintelor) Care este indiferent față de genul (feminin sau masculin) indicat de forma cuvântului; care se poate referi la obiecte de orice gen. 3. (Chim.; rar) Neutra (4). [Pr.: ne-u-] – Din lat. neutralis, it. neutrale.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)