nemistuít, -ă adj. Care n’a fost mistuit. Fig. Care n’a fost risipit (consumat): averĭ nemistuite.
Sursa: Dicționaru limbii românești
nemistuit a. 1. care n’a fost mistuit; 2. fig. nesecat: comori nemistuite AL.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a