NEGLIJÁ, neglijez, vb. I. Tranz. A nu avea grijă de cineva sau de ceva, a nu da atenția cuvenită; a trece cu vederea, a lăsa la o parte, a omite. ♦ Refl. A nu avea grijă de propria sa persoană; a se lăsa. – Din fr. négliger.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a NEGLIJÁ vb. I. tr. A nu avea grijă de cineva sau de ceva, a lăsa în părăsire; a omite. ♦ refl. A nu avea grijă de propria sa persoană; a se lăsa. [Cf. fr. négliger, lat. negligere].
Sursa: Dicționar de neologisme
NEGLIJÁ vb. I. tr. a nu avea grijă de cineva sau ceva; a omite. II. refl. a nu avea grijă de propria sa persoană. (< fr. négliger, lat. negligere)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
neglijá (a ~) (ne-gli-) vb., ind. prez. 3 neglijeáză, 1 pl. neglijắm; conj. prez. 3 să neglijéze; ger. neglijấndSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită neglijà v. 1. a nu îngriji, a nu face cum ar trebui: își neglijează datoriile; 2. a înceta de a vizita: neglijează pe amici; 3. a fi negligent, a nu avea îngrijire de persoana sa: se neglijează.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
NEGLIJÁ, neglijez, vb. I. Tranz. A nu avea grijă de cineva sau de ceva, a nu da atenția cuvenită; a trece cu vederea, a lăsa la o parte, a omite. ♦ Refl. A nu avea grijă de propria sa persoană; a se lăsa. – Din fr. négliger.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)