NEBUNÁRIȚĂ, nebunarițe, s. f. (Bot.; pop.) Măselariță. – Nebun + suf. -ariță.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
nebunáriță f., pl. e (d. nebun). Unde ? Măselariță.
Sursa: Dicționaru limbii românești
nebunáriță (pop.) s. f., g.-d. art. nebunáriței; pl. nebunárițeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită nebunariță f. Bot. măselariță.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
NEBUNÁRIȚĂ, nebunarițe, s. f. (Bot.; pop.) Măselariță. – Nebun + suf. -ariță.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)