NEATÉNT, -Ă, neatenți, -te, adj. Care nu este atent; care arată lipsă de atenție; absent, distrat. [Pr.: ne-a-] – Ne- + atent.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a * neatént, -ă (ea 2 sil.) adj. (ne și atent). Care nu e atent. – Rar inatent.
Sursa: Dicționaru limbii românești
neatént (ne-a-) adj. m., pl. neaténți; f. neaténtă, pl. neaténteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită neatent a. nebăgător de seamă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
NEATÉNT, -Ă, neatenți, -te, adj. Care nu este atent; care arată lipsă de atenție; absent, distrat. [Pr.: ne-a-] – Pref. ne- + atent.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)