NAVÁL, -Ă, navali, -e, adj. Care ține de nave (1) sau de navigație, privitor la nave sau la navigație. – Din fr. naval.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a NAVÁL, -Ă adj. Referitor la nave sau la navigație. [Cf. it. navale, lat. navalis].
Sursa: Dicționar de neologisme
NAVÁL, -Ă adj. referitor la nave, la navigație. (< fr. naval, lat. navalis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
* navál, -ă adj. (lat. navalis. V. navă). De corăbiĭ, relativ la corăbiĭ: luptă navală, inginer naval.
Sursa: Dicționaru limbii românești
navál adj. m., pl. naváli; f. naválă, pl. naváleSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită naval a. privitor la corăbii de răsboiu: bătălie navală.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
NAVÁL, -Ă navali, -e, adj. Care ține de nave (1) sau de navigație, privitor la nave sau la navigație. – Din fr. naval.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
năval n. (poetic) năvală: Tătarii ca zăvozii pe dânsul dau năval AL.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a