NAUFRAGIÉRE, naufragieri, s. f. Faptul de a naufragia, naufragiu. [Pr.: na-u-fra-gi-e-re] – V. naufragia.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a NAUFRAGIÉRE s.f. Acțiunea, faptul de a naufragia. [Pron. na-u-fra-gi-e-. / < naufragia].
Sursa: Dicționar de neologisme
naufragiére (na-u-fra-gi-e-) s. f., g.-d. art. naufragiérii; pl. naufragiériSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită NAUFRAGIÉRE, naufragieri, s. f. Faptul de a naufragia; naufragiu. [Pr.: na-u-fra-gi-e-re] – V. naufragia.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
naufragiere - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul naufragia